Aiudul în anul 1865
Organizarea administrativ - teritorialã
De la fondarea localitãtii, asezarea umanã de aici a avut diferite organizãri
teritoriale.
În timpul romanilor localitatea s-a ridicat la rangul de PAGUS - circumscriptie
teritorialã urbanã - pentru ca în secolul al XIV - lea sã devinã TÂRG (oras). În
secolul al XVIII - lea, mai exact în 1716 Aiudul devine capitala Comitatului (judetului)
Alba de Jos, rol pe care îl va detine timp de 213 ani, deci pânã în 1929, dupã
care rãmâne oras în judetul Alba. Din 1952 Aiudul devine resedinta raionului
Aiud, regiunea Cluj, pânã în anul 1968. Din acea perioadã Aiudul face parte
dintre cele nouã localitãti urbane ale judetului Alba. În organizarea sa
teritorialã se includ si urmãtoarele localitãti: Aiudul de Sus, Mãgina, Gâmbas,
Pãgida, Ciumbrud, Sâncrai, Gârbova de Jos, Gârbovita, Gârbova de Sus.
Aiudul si-a elaborat statutul orasului în 1992. Un statut mai vechi, din 1934,
trateazã orasul Aiud ca localitate climaticã, declaratã ca atare de Ministerul
Muncii si Sãnãtãtii din România. În anul 1994 Aiudul a devenit municipiu.
Conform Legii Administratiei Publice Locale, Municipiul Aiud este administrat
prin intermediul Consiliului Local ca for legislativ si Primãriei ca for
executiv.
Denumirea localitãtii
Etimologia denumirii orasului Aiud este destul de nuantatã întrucât începând din
secolul al XIII - lea nici un document oficial nu se pronuntã consecvent în
acest sens. Astfel se întâlnesc pentru aceeasi localitate denumiri latinesti,
grecesti, germane, maghiare sau maghiarizate:
- Colonia ANNIA sau AD - ANNIAM;
- AEGIDIOPOLIS;
- STRASSBURG AM MIERESCH;
- ENILD, ENID, ENUD, ENUGD;
- VILLA AEGYIDI;
- VILLA DE ENUDIO;
- NOGENYD;
- VIA AEGIDIUS;
- MAIOR ENYED;
- GROSS ENYED;
- NAGY ENYED.
În harta lui Castorius printre cele 45 de localitãti de pe teritoriul Daciei
apare si BRUCLA, cea mai apropiatã localitate de actualul Aiud. O ipotezã este
cã Aiud ar deriva prin anagramare de la numele lui Iuda Tadeul, în cinstea
cãruia s-a ridicat biserica "Villa Iudae Thadae" (1839). AIUD, apare ca denumire
în limba românã în 1854, dupã ce în 1839 era AJUDU si în 1850 AJUD. Localitãtile
apartinãtoare orasului sunt mentionate si ele în timp sub diferite denumiri.
Evenimente Istorice din Aiud
Numeroase vestigii arheologice vorbesc despre existenta unor asezãri omenesti în
zona Aiudului încã din Comuna primitivã (epocile neoliticã, a cuprului,
bronzului si fierului), precum si din cea romanã si perioada prefeudalã. Au fost
scoase la ivealã urme de asezãri preistorice si cimitire scitice si celtice.
Existenta dacilor este confirmatã prin obiecte de podoabã si monede de argint,
care au ajuns în diferite muzee din tarã si strãinãtate. Epoca romanã
provincialã ne-a oferit si ea numeroase vestigii la Aiud si în împrejurimi.
Ca asezare urbanã localitatea a fost edificatã de cãtre sasi, probabil
colonizati în Transilvania în jurul anului 1200, pe locul unui sat (mosie) a
Episcopiei romano - catolice din Alba Transilvaniei.
Traditia localã afirmã cã primul edificiu de piatrã a fost turnul de pazã
terminat în anul 1239 (?). A urmat o bisericã în stil romantic (azi pe locul ei
este biserica evanghelicã) ziditã în 1333 - 1334, concomitent cu o primã
fortificatie. Apoi la sfârsitul secolului al XV-lea s-a zidit o bisericã mare,
în stil gotic (actuala bisericã reformatã calvinã) împrejmuitã de zidurile si
turnurile unei noi cetãti, de formã pentagonalã.
Prima atestare documentarã pãstratã pânã azi dateazã din 1293 noiembrie 7, fiind
un privilegiu emis de cãtre regele Ladislau al IV - lea al Ungariei (1272 -
1290) si confirmat de Andrei al III-lea.
Vreo trei secole Aiudul a fost proprietate a Capitului episcopal de la Alba
Iulia si a coroanei regale maghiare, constituind adesea (ulterior) un obiect de
danii si tranzactii între principi si nobili.
Prin vechimea sa cetatea si orasul au fost martore si participante la multe
evenimente istorice, precum:
- marea invazie tãtarã din 1241;
- rãscoalele iobagilor din 1437;
- luptele lui Mihai Viteazul din 1600;
- nãvãliri turco - tãtare din 1658, 1659;
- atacuri ale habsburgilor si "curutilor" în 1704 si 1717;
- rãscoala crestin - religioasã din 1758 - 1761;
- miscãrile tãrãnesti din 1784;
- valul revolutionar de la 1848 - 1849;
- primului rãzboi mondial;
- Unirea de la 1 Decembrie 1918;
- evenimentele celui de-al II - lea rãzboi mondial;
- evenimentele de dupã 1944 si pânã astãzi.
Documentele si vestigiile expuse în cadrul muzeelor si depozitate în arhivele
din Aiud, Alba Iulia, Deva, Sibiu, Cluj - Napoca, Bucuresti, Budapesta, Viena,
Berlin, Goeteborg vorbesc despre toate evenimentele, vestigiile, monumentele si
clãdirile aflate în zonã