Cetățean de onoare prin HCL nr. 9 din 20 ianuarie 2022 - pentru cariera profesională de excepție, contribuția adusă la dezvoltarea artelor plastice contemporane, expozițiile și premiile obținute în țară și în străinătate.

Cetățean de onoare prin HCL nr. 109/20.05.2021 pentru rezultatele excepționale obținute în competițiile sportive naționale și internaționale.

Cetățean de onoare prin HCL nr. 15/28.01.2021 pentru întreaga sa activitate, realizările didactice și culturale de certă valoare, cariera profesională de excepție, contribuția adusă la dezvoltarea vieții artistice, culturale și spirituale din Aiud, precum și pentru meritele deosebite în păstrarea și promovarea valorilor culturii naționale.

 Cetățean de onoare prin HCL nr. 180/18.07.2019 pentru activitatea de susținere și promovare a Municipiului Aiud și a Colegiului Național Bethlen Gabor.

Cetățean de onoare prin HCL nr. 113/03.05.2018 pentru activitatea artistică.

Cetățean de onoare prin HCL nr. 3/25.01.2018 pentru acțiunile caritabile în folosul orfanilor, bătrânilor, persoanelor cu handicap, copiilor abandonați, instituțiilor care îngrijesc persoane defavorizate.

Cetățean de onoare prin HCL nr. 185/30.09.2015 pentru meritele sale deosebite în domeniul cultural-artistic.

 Cetățean de onoare   prin HCL nr.  32/25.02.2015 pentru contribuţiile deosebite în activitatea culturală.

 Cetățean de onoare post-mortem  prin HCL nr.  105/28.05.2014 pentru serviciile în folosul comunităţii aiudene.

 Cetățean de onoare   prin HCL nr.  104/28.05.2014 pentru serviciile în folosul comunităţii aiudene.

Cetățean de onoare   prin HCL nr.  29/26.02.2014 pentru contribuţiile deosebite în medicină şi activitatea ştiinţifică.

Cetățean de onoare post-mortem  prin HCL nr.  249/18.12.2013 pentru demnitatea şi onoarea cu care a suferit în închisoarea comunistă de la Aiud.

 Cetățean de onoare post-mortem  prin HCL nr.  249/18.12.2013 pentru demnitatea şi onoarea cu care a suferit în închisoarea comunistă de la Aiud.

Cetățean de onoare post-mortem  prin HCL nr.  249/18.12.2013 pentru demnitatea şi onoarea cu care a suferit în închisoarea comunistă de la Aiud.

Cetățean de onoare   prin HCL nr.  162/31.07.2013 pentru activitatea artistică de promovare a municipiului Aiud.

Cetățean de onoare   prin HCL nr.  162/31.07.2013 pentru activitatea artistică de promovare a municipiului Aiud.

Cetățean de onoare   prin HCL nr.  134/28.06.2013 prin activitatea sa cotidiană a oferit imagine deosebită municipiului Aiud.

Cetățean de onoare post-mortem  prin HCL nr.  48/27.03.2013 pentru contribuţiile deosebite în domeniile filozofic şi religios.

Cetățean de onoare   prin HCL nr.  28/29.01.2013 pentru contribuţiile deosebite în domeniul cercetării ştiinţifice.

Cetățean de onoare   prin HCL nr.  282/20.11.2011 pentru contribuţiile în domeniile religiei, culturii, educaţiei şi sportului aiudean.

Cetățean de onoare   prin HCL nr.  281/20.12.2011 pentru contribuţiile sale în domeniul publicisticii, literaturii şi istoriei literare.

Cetățean de onoare   prin HCL nr.  280/20.12.2011 pentru contribuţiile deosebite în promovarea şi recunoaşterea drepturilor multipleţilor.

Cetățean de onoare post-mortem  prin HCL nr.  187/31.08.2011 pentru implicarea activă în viaţa politică, ştiinţifică, culturală, economică şi pentru contribuţia la finalizarea unor obiective importante pentru municipiul Aiud .

Cetățean de onoare   prin HCL nr.  73/30.03.2011 pentru activitatea desfăşurată de domnia sa ca şef de proiect şi proiectant al Bisericii greco-catolice din Piaţa Roma precum şi sprijinul moral şi material acordat la edificarea locaşului de cult.

Cetățean de onoare   prin HCL nr.  104/23.06.2010 pentru merite deosebite în activitatea de cercetare ştiinţifică şi culturală depusă în folosul municipiului Aiud.

Cetățean de onoare   prin HCL nr.  104/23.06.2010 pentru merite deosebite în activitatea de cercetare ştiinţifică şi culturală depusă în folosul municipiului Aiud.

Cetățean de onoare   prin HCL nr.  13/27.01.2010 pentru contribuţia sa la ridicarea prestigiului municipiului Aiud, la nivel naţional şi internaţional, pentru rezultatele deosebite ale activităţii de cercetare  în domeniile energiei termice şi neconvenţionale.

Cetățean de onoare   prin HCL nr.  120/24.04.2008 pentru contribuţia la dezvoltarea arhivisticii şi ştiinţei româneşti.

Cetățean de onoare   prin HCL nr.  119/24.04.2008 pentru curaj şi loialitate în misiunile IRAQI FREEDOM.

Cetățean de onoare post-mortem  prin HCL nr.  118/24.04.2008 pentru contribuţia la dezvoltarea floriculturii şi horticulturii.

Cetățean de onoare post-mortem  prin HCL nr.  311/20.12.2007 pentru curaj şi dăruire în apărarea patriei.

Cetățean de onoare post-mortem  prin HCL nr.  235/25.10.2007 pentru contribuţia la dezvoltarea învăţământului.

Cetățean de onoare post-mortem  prin HCL nr.  211/27.09.2007 pentru contribuţia la dezvoltarea învăţământului, agriculturii şi viticulturii.

Cetățean de onoare post-mortem  prin HCL nr.  156/26.07.2007 pentru contribuţia la dezvoltarea culturii şi implicarea în viaţa comunităţii religioase greco-catolice.

Cetățean de onoare   prin HCL nr.  104/28.04.2007 pentru activitatea sa, fiind cotat ca cel mai mare caricaturist din lume, deţinător a trei premiere absolute pentru care a apărut în cartea recordurilor.

Cetățean de onoare   prin HCL nr.  12/18.01.2007 pentru activitatea în domeniul viticulturii şi literaturii.

O parte din bogata activitate profesionala a domnului Csávossy György este asociata numelui localitatii Ciumbrud, apartinatoare municipiului Aiud. Prin Hotarârea Consiliului Local al municipiului Aiud nr.12/2007 doctor Csávossy György a devenit cetatean de onoare al municipiului Aiud.
     Activitatea profesionala, în domeniul viticulturii este bine cunoscuta în toata tara dar si în afara granitelor. Domnul Csávossy György este autor a numeroase carti de specialitate si monografii în domeniul viticulturii si vinificatiei. Este de asemenea cunoscut ca poet, respectiv dramaturg. Poeziile sale au aparut în diverse reviste si ziare de literatura dar si în mai multe volume de poezii. De asemenea piesele de teatru ale caror autor este au facut parte din repertoriul teatrelor din România.
     REPERE BIOGRAFICE:
Data si locul nasteri: 20 iunie 1925, Timisoara
Studii: Scoala elementara în comuna Ciavos, judetul Timis, 1931 – 1936
- Liceul Piaristilor din Timisoara, 1936 – 1944
- Institutul Agronomic din Cluj - Napoca, 1944 – 1949 cu diploma de inginer
- Facultatea de Economie, Universitatea Babes – Bólyai, din Cluj – Napoca, 1946 – 1949
Locuri de munca si functii îndeplinite:
- inginer stagiar la Centrul Mecanic Regional SMT Timisoara, 1948 – 1949
- profesor de specialitate la Scoala profesionala viticola din Diosig – Bihor, 1949 – 1953
- profesor de specialitate la Liceul Agroindustrial din Ciumbrud, 1953 – 1987
- cercetator colaborator la S.C.P.V Blaj din 1969 pâna în prezent
- conferentiar la Institutul Agronomic din Cluj – Napoca, 1980 – 1981
- director al Scolii populare reformate de agricultura din Aiud
- profesor la Colegiul Bethlen Gábor din Aiud, sectia de horticultura, 1991 – 1994
- profesor al Universitatii Corvinus – Budapesta, la Facultatea de Horticultura, extensia academica din Miercurea Nirajului (Mures), din 1925 pâna în prezent
- profesor cu ore la Universitatea Sapientia, Facultatea de Tehnica si Stiinte Umane din Târgu – Mures, sef al catedrei de vinificatie din 2005 pâna în prezent
Apartenenta la societati stiintifice, profesionale si culturale:
- membru al Oficiului National al Viei si Vinului din România, din 1992
- membru al Academiei Vinului din Ungaria, din 1993
- presedintele Asociatiei Agricultorilor Maghiari din România, între 1992 – 2002 si presedinte de onoare al Asociatiei, din 2002
- membru în conducerea Asociatiei „Tara vinului”, din 2006
- membru al Uniunii Scriitorilor din România, din 1963
- membru al Uniunii Scriitorilor din Ungaria, din 2001
- membru al Asociatiei Muzeului Ardelean (cu rol de Academie de Stiinte), din 2004
- Presedinte al Consiliului de Coordonare Unional, 1994 – 2001
- Membru al Ordinelor „Cavalerii Vinului”, respectiv „Prietenii Vinului” din Bucuresti, Tokaj, Csongrád, si Cegléd
Activitatea editoriala:
- redactor sef al revistei „Locul Natal” – Aiud 1991
- redactor al rubricii „Vinul casei” la revista „Gradina, pasiunea mea” – Cluj 1991
- membru al colegiului de redactie la „Revista Vinului” - Budapesta din 1993 pâna în prezent
- membru în colegiului de redactie la revista „Agricultorul ardelean”
Principalele rezultate obtinute în viticultura:
- introducerea metodei de obtinere a vitelor altoite prin parafinare fara bilon
- obtinerea prin încrucisare a 12 soiuri noi de vita de vie, cele mai cunoscute fiind „Naisica” si „Hercule”, soiuri care au câstigat medalii de aur la concursuri internationale
Principalele rezultate obtinute în vinificatie:
- optimizarea tehnologiei de preparare a vinurilor reductive demidulci si dulci în podgoria Alba – Aiud
- stabilirea tehnologiei de preparare a vinurilor obtinute sub pelicula (de tip Jerez)
- metode de stabilire prematura a vinurilor albe (1955 – 1958)
- optimizarea tehnologiei de preparare a vinurilor speciale în podgoria Alba – Aiud (1965)
Carti de specialitate publicate:
„Viticultura” la editura Agrosilvica din Bucuresti – 1957
„Vinificatie” la editura Agrosilvica din Bucuresti – 1963
„Manual de viticultura si vinificatie” la editura Ceres din Bucuresti – 1974
„Protectia plantelor horticole” la editura Ceres din Bucuresti – 1975
„Gânduri despre vin” la editura Dacia din Cluj – Napoca – 1994
„Tara mândra a vinurilor alese” – Budapesta 2002
„Oenologie” la editura Mentor din Târgu – Mures – 2006
Alte rezultate profesionale:
- vinurile preparate de Dr. Csávossy György au obtinut peste 30 de medalii de aur si argint la concursurile internationale din: Budapesta (1960), Ljubljana (1966, 1968), Sofia (1966), Budapesta (1972, 2005, 2006).
Activitatea literara
Carti publicate:
„Fluierând” Bucuresti, 1962
„Povestea Apei” Bucuresti, 1959
„Îndemn” Bucuresti, 1966
„Requiem ardelean ” Fundatia Pro Agr. Hungariae, 1995
„Acum, toamna” Cluj, 2000
„Dulcea otrava” Odorheiul Secuiesc, 2002
„Lauda vinului” Târgu Mures, 2005
„În luna ofelirii” Arad, 2006
Premiere ale propriilor piese de teatru:
„Perechea” Teatrul Maghiar de Stat Satu Mare, 1967
„Dulcea Otrava” Teatrul Maghiar de Stat Sfântu Gheorghe, 1970
„Vaduva si fiica” Teatrul Maghiar de Stat Cluj, 1977
„Autoportret în mov” Teatrul de Stat Oradea, 1982
„Cum îsi asterne fiecare patul” Teatrul Maghiar de Stat Timisoara, 1981
„Front atmosferic” Teatrul Giulesti din Bucuresti, 1985
„Clovnul si moartea” Studioul de Radio Cluj, 1974
Distinctii si diplome:
- Profesor fruntas, 1965
- Medalia muncii, 1969
- Premiul pentru întreaga opera, acordat de Academia Vinului din Ungaria si a Uniunii Culturale Maghiare, 1998
- Premiul „Pana de aur” pentru activitatea publicistica acordata de Uniunea Ziaristilor din Ungaria, 2001
- Premiul „ Libertatea presei – Petofi Sándor” acordat de Comunitatea Ziaristilor din Ungaria, 2001
- Diploma „Autorul anului”, acordata de editorii publicatiilor agricole din Ungaria, 2003
- Premiul literar „Kacsó Sándor”, acordat de Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj, 2005.

Cetățean de onoare post-mortem  prin HCL nr.  270/30.11.2006 pentru rezultatele deosebite obţinute la Campionatele Naţionale Judoka Individuale de Seniori şi Juniori.

Cetățean de onoare   prin HCL nr.  269/30.11.2006 pentru contribuţia la patrimoniul cultural al municipiului Aiud.

Cetățean de onoare   prin HCL nr.  171/27.07.2006 pentru întreaga activitate cultural-artistică.

Adela Maria Marculescu s-a nascut în 21 decembrie 1938 în Aiud. Prin Hotarârea Consiliului Local al municipiului Aiud nr.171/2006, actrita Adela Maria Marculescu a devenit cetatean de onoare al municipiului Aiud, la initiativa consilierilor locali PD Vasile Vultur si Despina Stanciu.
     Activitatea actoriceasca a Adelei Marculescu cuprinde piese de teatru, recitaluri de poezie româneasca în Italia, Ungaria, Rusia, Germania, Senegal, turnee în Brazilia, Italia, Austria, Polonia, Israel, Germania, filme de lung metraj, filme de televiziune, colaborari cu Teatrul National Radio, studii de specialitate si congrese internationale de teatru în calitate de dascal universitar la Universitatea Hyperion, catedra de Miscare Scenica si Tehnica Vorbirii.
     REPERE BIOGRAFICE:
Data si locul nasterii: 21 decembrie 1938, Aiud, judetul Alba
Studii: Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica Bucuresti, promotia 1959, clasa prof. Alexandru Finti
Din 2002: Societar de onoare al Teatrului National „I.L.Caragiale” din Bucuresti
• Artista de onoare a filmului românesc
• Membru UNITER
• Cetatean de onoare al municipiului Bucuresti
• Cetatean de onoare al municipiului Aiud, 2006
Activitate artistica:
1959: Teatrul de Stat Botosani
1959–1963: Teatrul de Stat Ploiesti
1963–1965: asistent I.A.T.C., catedra „Miscare scenica si tehnica vorbirii”
1965–în prezent:Teatrul National „I.L.Caragiale” Bucuresti
Debut:
• Zita, „O noapte furtunoasa” de I.L.Caragiale, regia Al. Finti, Studioul Casandra
• Ninucia, „De Pretore Vincenzo” de Eduardo de Filippo, r. Valeriu Moisescu, Teatrul de Stat Ploiesti
• Sorina, „Însir-te margarite”de V. Eftimiu, r. Miron Niculescu, Teatrul National Bucuresti
Roluri în teatru:
„Povestea dulgherului si a frumoasei sale sotii” de Radu Stanca
„De Pretore Vincenzo” de E.de Filippo
„Vicleniile lui Scapin” de Molière
„Misterul cizmei” de H.A.Pederzani
„Coana Chirita” de V.Alecsandri
„O noapte furtunoasa” de I.L.Caragiale
„Dealul vrabiilor” de A.Simonov
„Don Jil de Ciorap Verde de T.di Molina
„Însir-te margarite” de V.Eftimiu
„Nunta însângerata” de F.G.Lorca
„Regina de Navarra” de E.Scribe
„Jocul adevarului” de S.Dragusanu
„Parintii teribili” de J.Cocteau
„Troienele” de J.P.Sartre
„Idiotul” de F.M.Dostoievski
„Tacke, Ianke si Cadîr" de V.I.Popa
„Dona Diana” de C.Petrescu
„Danton” de C.Petrescu
„Gaitele” de Al.Kiritescu
„Alexandru Lapusneanu” de V.Stoenescu
„Cine a fost Adam?” de L.Teodorescu
„Idolul si Ion Anapoda” de G.M.Zamfirescu
„Între patru ochi” de Al. Ghelman
„Despot Voda” de V.Alecsandri
„Torquato Tasso” de Goethe
„Un anotimp fara nume” de S.Coroama Stanca
„Capcana” de P.Pardau
„Omul care a vazut moartea” de V.Eftimiu
„Vrajitoarele din Salem” de A.Miller
„Trilogia antica”, spectacol de Andrei Serban
„Poveste din Hollywood” de N. Simon
„Harvey” de M.Chase
„Draga mincinosule” de J.Kilty
„Vecina de alaturi” de P.Chesnot
„Anul viitor la aceeasi ora” de B.Slade (2001)
„Masinaria Cehov” de Matei Visniec, regia Cristian Ioan
„Viata de actor” („Ursul” si „Cântecul lebedei” de A.P.Cehov, regia Geo Saizescu (2003)
„Dulcea pasare a tineretii” de T.Williams, r. Tudor Marascu (2005)
Film:
Serbarile galante, regia R.Clair
Ceata, regia V.P.Doreanu
Surorile, regia I.Mihu
Hyperion, regia M.Veroiu
Galax, r. Ion Popescu Gopo
Alo, aterizeaza strabunica, regia N.Corjos
Un oaspete la cina, regia M.Constantinescu
Sa-ti vorbesc despre mine, M.Constantinescu
Declaratie de dragoste, regia N.Corjos
Cine iubeste si lasa, regia Gh.Turcu
Iancu Jianu haiducul, regia D.Cocea
Film De Televiziune:
Suflete tari, de C.Petrescu
Balcescu, de C.Petrescu
Tache, Ianke si Cadâr, de V.I.Popa
Conjuratia lui Fiesco, de F.Schiller
Fântâna turmelor, de L.de Vega
Orfeu în infern, de T.Williams
Parintii teribili, de J.Cocteau
Fântâna Blanduziei, de V.Alecsandri
Cronica de vitejie, de D.Tarchila
Misiunea, de F.Munteanu
Scadenta nelinistii, de I.S.Domosnea
Visul unei nopti de iarna, de T.Musatescu
Harvey, de M.Chase
Ce e nou pe strada salcâmilor de Paul Ioachim
Unii l-ar numi destin de Titus Popovici
Ceasul adevarului de Radu Teodoru
Colaborari la Teatrul National Radio
- Câinele gradinarului de L.de Vega
- Torquato Tasso de Goethe
- Cavalerul si doamna de C.Goldoni
- Casandra de N.Iorga
- Casa Bernardei Alba de F.Garcia Lorca
- Casatorie cu de-a sila de Molière
- Un caz clinic de D.Buzzati
- Somnul ratiunii de B.Valejo
- Dona Juana de R.Stanca
- Rita, craita de G.Galaction
- Sorana de I.Al.Bratescu Voinesti
- Al optulea pacat de T.Musatescu
- Iuliu Cezar de W.Shakespeare
- Oedip la Colona de Sofocle
- O poveste de iubire de R.Stanca
- La rascruce de vânturi de E.Brönte
- Ruy Blas de V.Hugo
- Turnul de fildes de C.Petrescu
- Casa Bernardei Alba de F.G. Lorca
- Lupii de arama de A.Maniu
- Romeo si Julieta de W.Shakespeare
- Pasarea albastra de M.Maeterlinck
- Pribeaga de Vasile Voiculescu
- Turnul de fildes de Camil Petrescu
Premii:
Premiul I si titlul „Laureat” pentru rolul „Adela” din „Un oaspete la cina”
Premiu pentru rolul „Ioana Boiu” din „Suflete tari”
Premiu pentru contributia adusa în interpretarea poeziei românesti
Premiu pentru valorificarea scenica a poeziei lui L.Blaga
Oscar Românesc, Tel Aviv (Israel), 2000
Premiul Revistei VIP, 2006
Distinctii, Decoratii:
„Înscris de excelenta” ( 1995 si 1997 ) pentru contributia adusa la cresterea prestigiului festivalului de umor „Ion Canavoiu”
Membru fondator “Uniunea Elena din România”
Membru de onoare „Fundatia Culturala L.Blaga”- Sebes
Diploma de Excelenta în semn de recunostinta pentru marile Domniei Sale merite în opera de slujire a primei scene a tarii
Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Ofiter

Cetățean de onoare post-mortem  prin HCL nr.  43/24.02.2005 pentru contribuţia remarcabilă la dezvoltarea învăţământului şi a vieţii cultural – artistice a municipiului Aiud.

S-a nascut la 17 octombrie 1944 în satul Podeni, comuna Moldovenesti, judetul Cluj, în familia lui Iacob si Veronica Buta. A fost declarat, postmortem, cetatean de onoare al municipiului Aiud.
     REPERE BIOGRAFICE:
Data si locul nasterii: 17 octombrie 1944
Studii: scoala profesionala la Turda,
liceul seral la Mihai Viteazul din Turda
     Dupa absolvirea scolii generale a urmat o scoala profesionala la Turda si a devenit muncitor la Fabrica de sticlarie. Între anii 1962-1964 a urmat cursurile liceului seral la Mihai Viteazul din Turda, apoi a fost încorporat în armata. Între anii 1966-1968 a continuat studiile liceale, în ultimul an fiind elev la Liceul Avram Iancu din Aiud.
      Între 1969-1973 a fost student al Facultatii de Filologie din cadrul Universitatii Bucuresti.
     Ca profesor, la Scoala Generala din Ciumbrud pâna în 1990 si apoi la Grupul Scolar „Avram Iancu”, iar din 1995 la actualul Colegiu National „Titu Maiorescu”, a participat la manifestarile culturale, în special literare, convins ca actul de cultura e o datorie a fiecarui dascal.
     A publicat diferite materiale în „Tribuna învatamântului, Examene, Vatra, Pasii Profetului, Desteptarea, Curierul, Unirea, Aiudul literar, Zorile, Pagini Aiudene, Aiudul si cartea, si Inter – Art”.
     A scris si a publicat, ocazional, versuri si eseuri. Cu eseul „Ciclic” a participat la Concursul de creatie literara organizat în „Zilele Rebreanu”, obtinând un premiu. A publicat în volumul „Caietele Rebreanu” Editura „Scoala Albei”, 2000. Inclus, cu poeme, în antologia bilingva „Cuvinte zidite în tacere”.
     A participat la realizarea manifestarilor: Zilele Culturale „Liviu Rebreanu” editiile I –XIII, Colocviile de literatura: „Poezia secolului XX” editiile I –X, Ceasul de taina al poeziei: Mihai Eminescu, Cenaclul de literatura si arte, simpozionul „Eminescu” organizat în cadrul Taberei Internationale de Arta Plastica „Inter-Art”, sub egida UNESCO.
     A fost presedintele Despartamântului „Ovidiu Hulea” Aiud al ASTRA. A editat revista despartamântului: „Aiudul si poezia”, materiale de prezentare despre Livia si Ovidiu Hulea; a adus Aiudului, în copie, publicatiile: „Zorile”, „România Literara” etc.
     A jucat în trupa de teatru a Casei de Cultura Aiud obtinând premiul pentru interpretare masculina. Piesa „Profesorul”, în care interpreta rolul principal, pusa în scena în 1988, avea sa fie scoasa din repertoriu dupa prima reprezentatie.
     A murit la 11 martie 2004, la Aiud.

Cetățean de onoare   prin HCL nr.  29/27.02.2003 pentru consolidarea şi aprofundarea relaţiilor de parteneriat ale oraşului Dingelstadt cu municipiul Aiud.

Cetățean de onoare   prin HCL nr.  29/27.02.2003 pentru consolidarea şi aprofundarea relaţiilor de parteneriat ale oraşului Gyomaendrod cu municipiul Aiud.

Cetățean de onoare post-mortem  prin HCL nr.  116/24.10.2002 pentru contribuţia la dezvoltarea culturii, literaturii şi publicisticii aiudene.

Cetățean de onoare post-mortem  prin HCL nr.  116/24.10.2002 pentru contribuţia la dezvoltarea culturii şi spiritualităţii aiudene.

Om de o remarcabila cultura, daruit pâna la uitarea de sine pe tarâmul culturii si al educatiei multor generatii de elevi în care a sadit dragostea pentru limba româna, deschizându-le acestora ferestre spre cunoasterea clasicilor literaturii române.
     Prof. Dr. Mircea Cenusa, a fost si ramâne o personalitate culturala complexa, a carui nume se alatura cu cinste numelor altor cercetatori si istorici literari recunoscuti pe plan national.
     În familia lui Grigore si Eugenia Cenusa, originari din Bucovina, se naste la 28 septembrie 1941 la Iasi, fiul Petre Mircea. Nevoiti sa se refugieze din Iasi, în 1944, familia Cenusa se stabileste definitiv la Ocna Mures. Aici, tatal îsi continua meseria de profesor de limba franceza pâna la pensionare, decedând în 1997.
     Mircea Cenusa, urmeaza cursurile scolii primare, gimnaziul si liceul în Ocna Mures, sustinând în 1959 examenul de bacalaureat. Încearca sa urmeze Facultatea de Chimie din Cluj, dar este respins pe baza „Dosarului”, motiv pentru care frecventeaza cursurile Scolii Tehnice Post Liceale de Chimie din Ocna Mures. La absolvirea acesteia, se ambitioneaza si reuseste la examenul de admitere al Facultatii de Filologie din cadrul Universitatii din Timisoara la sectia de limba româna principal si limba germana secundar, pe care o termina în 1966, obtinând licenta în filologie cu media 9, sustinând la examenul de stat, lucrarea „Poezia Magdei Isano”.
     Îsi satisface stagiul militar la o unitate de infanterie din Otopeni.
     Începând cu toamna anului 1967 si pâna în 1990 a fost profesor de limba si literatura româna la liceul „Avram Iancu” din Aiud, astazi Colegiul National „Titu Maiorescu”, preocupat fiind în permanenta sa sadeasca în sufletele elevilor, dragostea pentru limba româna, pentru valorile literaturii nationale, stimulând si îndrumând în acelasi timp creatia originala a elevilor prin cercul literar pe care l-a condus timp de aproape 20 de ani.
     În 1972 cu prilejul aniversarii a 50 de ani de la înfiintarea liceului „Titu Maiorescu” al carui prim director a fost Ovidiu Hulea, profesorul Mircea Cenusa editeaza monografia liceului.
     Preocupat în permanenta de autoperfectionare se înscrie în 1972 la examenul de doctorat la Facultatea de Filologie a Universitatii din Cluj. Dupa o munca de cinci ani sub conducerea stiintifica a prof. Iosif Pervain, obtine în 1977 titlul de doctor în filologie cu teza „Gândirea” - studiu monografic.
     În 1974 se casatoreste cu Alexa Cornelia, desenatoare la Cooperativa „Record” din Aiud, astazi instructor de arta decorativa si vestimentara la Palatul Copiilor din Alba Iulia. Traieste o mare bucurie, când la 8 ianuarie 1985 se naste fiica lor Mihaela Eugenia.
     Scrie si publica în permanenta studii si articole în revistele de cultura, face cercetari personale asupra operelor unor clasici români, participa la simpozioane, sesiuni, dezbateri, tine conferinte.
     În decembrie 1989 este ales în Consiliul Provizoriu al Frontului Salvarii Nationale din Aiud si responsabil al sectorului învatamânt - cultura. În aceasta ultima calitate la 29 decembrie 1989 editeaza primul numar dintr-o noua serie a ziarului „Zorile”, publicatie libera a cetatenilor orasului Aiud, preluând titlul ziarului condus de Ovidiu Hulea, aparut la 1 decembrie 1923 – cea dintâi gazeta româneasca în Aiud.
     Ca o recunoastere a activitatii culturale si scriitoricesti, la 5 februarie 1990 oamenii de cultura si scriitorii din judetul Alba l-au ales presedinte al Comisiei pentru Învatamânt si Cultura în cadrul C.P.U.N. al judetului Alba. Desi conditiile din acea perioada erau deosebite si dificile, a încercat sa îndrume si sa sprijine activitatea institutiilor de învatamânt si cultura din judet.
     Apreciindu-i-se activitatea depusa, Ministerul Culturii îl numeste cu data de 16 iunie 1990 consilier sef al Inspectoratului Judetean de Cultura Alba.
     La initiativa Casei de Cultura din Aiud privind organizarea Festivalului „Rebreanu”, în calitate de consilier sef, dar si de cercetator care a studiat viata si opera lui Liviu Rebreanu, sprijina si sustine financiar si moral primele doua editii ale acestor zile culturale, apreciind importanta nationala a acestei manifestari, aducându-si contributia la organizarea ei, dar si participarea efectiva cu comunicari în cadrul sesiunilor. Este prezent la fiecare editie a acestei manifestari, surprinzând asistenta cu subiecte inedite, rod al studiilor si cercetarilor consecvente si competente pe care le-a facut. Scrie si publica despre Liviu Rebreanu si familia sa, articole si studii în presa de specialitate, publica volumul „Familia Herdelea” în 1995 la editura „Scoala Albei”.
     A participat la numeroase lansari de carte prezentându-si volumele sau vorbind despre cartile altor scriitori, a raspuns pozitiv invitatiilor si la alte manifestari cultural-literare, a participat la Colocviile de literatura „Poezia Secolului 20” toate organizate de Casa de Cultura „Liviu Rebreanu” din Aiud.
     A initiat Colocviile „Aron Cotrus” de la Blaj, a amplificat si diversificat activitatea din cadrul Festivalului „Lucian Blaga” de la Sebes, a sprijinit în calitate de consilier sef institutiile de cultura din judet împiedicând desfiintarea acestora din lipsa fondurilor financiare.
     A fost unul dintre cei care s-au zbatut si au contribuit efectiv la înfiintarea Universitatii „1 decembrie” la Alba Iulia. În cadrul acesteia a predat în anul universitar 1991-1992 cursul „Istoria culturii si civilizatiei”, iar în anul 1992 -1993 cursul „Istoria Literaturii române” din cadrul Facultatii de Filologie. În cadrul Universitatii din Alba Iulia a functionat pâna în anul 1996, când a devenit profesor titular de limba si literatura româna la Colegiul „Horia Closca si Crisan” din Alba Iulia, educând alte generatii de elevi.
     Pâna în ultima clipa a vietii sale a fost un dascal iubit si apreciat de elevi si colegi, un om de o vasta cultura care a lasat în urma sa numeroase volume, articole si studii, publicate în reviste de specialitate, dar si multe lucrari ramase neterminate sau în prag de publicare.
     S-a stins la 11 noiembrie 2000 cu numai câteva zile înainte de cea de a 10-a editie a Zilelor Culturale „Liviu Rebreanu” pentru care se pregatea intens, documentându-se cu doar o saptamâna înainte de sfârsitul tragic, la Bucuresti, la Biblioteca Nationala si Muzeul Literaturii.
     Prin Hotarârea Consiliului Local nr. 116/2002, Mircea Cenusa a devenit cetatean de onoare al municipiului Aiud.

Cetățean de onoare post-mortem  prin HCL nr.  116/24.10.2002 pentru contribuţia la dezvoltarea culturii, literaturii şi publicisticii aiudene.

Cetățean de onoare   prin HCL nr.  51/24.05.2001 pentru contribuţia la dezvoltarea şi promovarea artei plastice aiudene.

 Pictorul si profesorul Székely Mihály este numit de catre Asociatia Judeteana a Artistilor Plastici din Alba „parintele plasticii aiudene”. Prin Hotarârea Consiliului Local al municipiului Aiud Nr. 51/2001, pictorul Székely Mihály a devenit cetatean de onoare al localitatii noastre, pentru încurajarea si dezvoltarea vietii artistice aiudene, la propunerea consilierului local UDMR Krecsák Adalbert si recomandarea Asociatiei Judetene a Artistilor Amatori din Alba.
     REPERE BIOGRAFICE:
Data si locul nasteri: 17 aprilie 1912 în satul Gâmbas, judetul Alba
Starea civila: casatorit, din anul 1935 cu Horvath Maria
Studii: scoala primara din satul natal în anul 1918
- Colegiul Bethlen Gabor din Aiud, din septembrie 1926, cu întreruperea studiilor datorita situatiei materiale precare
- Liceul pedagogic din Cluj, absolvit în 1940
- Universitatea Babes – Bolyai, Facultatea de Geografie –Istorie, 1948 – 1953
     Activitatea profesionala:
Începe activitatea de creatie chiar din primul an de scoala. Primele desene si picturi au fost cumparate de grof Tholdalagi, proprietarul castelului din Gîmbas, cel care ajutase dezvoltarea învatamântului în satul de dincolo de Mures.
- Între anii 1929 si 1931 organizeaza trei expozitii personale în Aiud
- În 1936, dupa organizarea unei noi expozitii în Aiud, este numit cantor la Beta
- în 1944 este numit director al Scolii Populare de Arta din Cluj
- Din cauza situatiei materiale a familiei, accepta un post de învatator cantor, unde lucreaza pâna la nationalizarea din anul 1948, când i se interzice profesarea
- În vara anului 1953 revine la Aiud la Colegiul Bethlen Gabor ca profesor de geologie – geografie – desen. Astfel începe o noua perioada în activitatea artistica, perioada în care imortalizeaza frumusetile orasului Aiud si ale împrejurimilor sale
- La initiativa lui Mihaly „Bacsi”, în anul 1963 ia fiinta un cerc de pictura pe lânga Casa de Cultura din Aiud.
     Rodul artistic al celor 50 de ani petrecuti în Aiud a fost expus în peste 26 de expozitii personale, în tara si în strainatate. Peisajele „Casele Monumentale ale Aiudului” pictate de Mihaly „Bacsi” se regasesc în colectiile Europene si americane.
     Vernisajul ultimei expozitii, de retrospectiva, a avut loc chiar la Aiud, la Galeriile Inter – Art la 17 aprilie 2001, în prezenta artistului si colaboratorilor sai.
     Székely Mihály a câstigat de-a lungul carierei doua medalii de aur, o medalie de argint si una de bronz.
     Ca o recunoastere a valorii sale a fost ales membru al Asociatiei Artistilor Plastici Profesionisti, fiind decorat cu medalie de aur.

Cetățean de onoare   prin HCL nr.  50/24.05.2001 pentru contribuţia sa la ridicarea prestigiului oraşului nostru prin prestigioasa activitate în domeniul metalurgiei,
precum şi contribuţia adusă pe plan social – cultural.

Cetățean de onoare post-mortem  prin HCL nr.  29/29.05.1996 pentru merite deosebite în dezvoltarea edilitar – gospodărească a Municipiului Aiud, pentru vasta activitate pe plan social şi cultural.

Cetățean de onoare  post-mortem  prin HCL nr.  14/25.04.1996 pentru  merite deosebite în dezvoltarea urbanistică a localităţii.

Prin Hotarârea Consiliului Local al municipiului Aiud nr. 14/1996, inginerul Vasile Fufezan a fost declarat, postmortem, cetatean de onoare al municipiului Aiud, pentru merite deosebite în dezvoltarea urbanistica a localitatii.
     REPERE BIOGRAFICE:
Data si locul nasteri: 13 decembrie 1919, Aiud, judetul Alba,
Starea civila: casatorit, cu Elena Manolescu
Studii: Liceul Industrial din Bucuresti, între anii 1938 – 1941
- Scoala de sub – ingineri electromecanici din Timisoara
- Institutul Politehnic din Cluj – Napoca, Facultatea de Mecanica, sectia Tehnologia Constructiilor de Masini
Activitatea profesionala:
- inginer la Uzina Electrica din Aiud, în anul 1945
- inginer sef la Întreprinderea Metalurgica din Aiud, 1945 – 1954
Din 1954: ordinul directorului Combinatului Siderurgic din Hunedoara dispune destituirea inginerului Fufezan din functie
- revocarea ordinului si numirea din nou în functia de inginer sef coincide cu actul de nastere al noii Întreprinderi Metalurgice, la data de 24 septembrie 1954
- director al Întreprinderii Metalurgice din 10 iunie 1955
- se pensioneaza la data de 5 ianuarie 1982
     În calitate de cetatean al orasului Aiud, Vasile Fufezan si-a adus contributia la dezvoltarea urbanistica a localitatii prin spiritul sau gospodaresc, prin cinste si profesionalism, dar în special prin rezultatele economice ale Întreprinderii Metalurgice al carei cap limpede a fost. Cinstea, blândetea, dragostea fata de munca si fata de semeni i-a atras simpatia si respectul din partea colaboratorilor, a colectivului de muncitori si a cetatenilor din oras. Fata de muncitorii din subordine a dovedit întelegere, ajutând familiile nevoiase.
     Se stinge din viata la vârsta de 77 ani în iarna anului 1996 în municipiul Aiud.